Proza [i prozacul
DEZINHIBAREA, lejeritatea, F`r` raport cu preocup`rile anteri- nele, cu trecerile lor nenum`rate de-o le în coam`, trag tot mai tare, m` smu-
oare, formînd partea cea mai întins` a
cesc, m` scutur, ]op`i ca o descreierat`.
Prozacului, tabletele din Suplimentul de
cit, ce pare pierdut în ocoli[uri [i opriri
cultur` sînt scrise de un autor ce se ia
de plîns. Înjur de aia a m`-sii de creang`
peste picior [i se scuz` c` a înc`lcat teri-
liei („Roman“), o mic` bijuterie nara-
de via]` de rahat [i dau cu piciorul în
nu ]in de natura Adrianei Babe]i. Ea s-a
toriul interzis al prozei – din neb`gare
tiv`, ce se încarc` de un nedefinit sen-
roata c`ruciorului, mai s` mi-l rup“.
final nea[teptat, povestea vie]ii o ia de
ori despre familie, iar într-un loc chiar
de ordin înalt, ce se refuz` neofitului [i
departe [i pune fa]` în fa]` rela]ia speci-
face o promisiune: „ar merita s` poves-
al` pe care cele dou` bunici, matern` [i
tesc cîndva istoria care i-a a[ezat fa]` în
cread`: s` se închipuie scriitor i se pare
lipsa declarat` a mizei literare, n-ar fi
patern`, o între]in cu… p`rul. O simpl`
indecent, ei care îi are mereu în minte
meroasele [i ciudatele lor familii. Ea a
pe cei mari. Chiar îndr`zneala de a scrie
în proz` al Adrianei Babe]i dac` n-ar fi
fost chiar Istoria cu I mare, pentru c` de
eseu sau o simpl` pagin` critic` i se pare
fapt atunci s-au întîlnit dou` lumi, dou`
triv` literar` [i personal`, fiindc` Adri-
rase [i cîte dou` credin]e în Dumnezeu
tic`, încuraj`rile exasperate ale amicilor
rite ca ton, stil [i profunzime, reunite
ana Babe]i nu poate scrie despre ce nu o
[i-n politic`. Unii erau boga]i, al]ii nu,
sub numele de „Maculator“ [i care dau
prive[te direct, iar ce o prive[te direct [i
unii români, al]ii nu, unii cre[tini, al]ii
m`sura scriitorului Adriana Babe]i, scri-
nu, unii de stînga, al]ii de dreapta, unii
itor adev`rat, a[a cum s-ar dori ea îns`[i
foarte de stînga, al]ii foarte de dreap-
[i în general despre teritoriile scrisului
în reveriile ei imoderate, unde scriito-
ta“. Cu aceasta, Adriana Babe]i anun]`
creator este azi – mai trebuie s-o spu-
rii stau într-un Olimp al literelor, parc`
tacol de balet (Lacul lebedelor): „e sîmb`t`
nem? – cu totul inactual`. Asta o vede
seara [i pentru prima oar` în via]a mea
manului, de va fi s`-l scrie cîndva. Iar
[i Adriana Babe]i, [i de aceea încearc`
sînt la oper`. Stau în loj` într-un foto-
s` ]in` pasul, s` se acomodeze cu spiri-
de pagini de „Maculator“, care ne re]in
liu, coco]at` pe o pern` vi[inie, cu ochii
fiindc` închide în sine sensul major al
tul zilei. {i-a luat chiar o rubric` în Su-toat` aten]ia, scene din copil`rie, fami-
cît cepele [i mîinile reci de emo]ie“.
plimentul de cultur` de la Ia[i, unde mi-
r`]u[ca din loj`. Se vede leb`d`, sub re-
avea curajul s` scrie cîndva cartea ei [i a
tatea, directe]ea [i, dac` nu impudoarea,
flectoare, alb`, aerian`, ]inta privirilor
familiei, cu toat` m`sura, cu decen]a ce
nismului, ce ne-a marcat pe noi to]i cei
[i a admira]iei generale – [i din aceast`
o arat` în aceste pagini, scriitorul care
tat astfel o sut` de tablete pe teme „po-
este ar deveni, literar vorbind, un mar-
zitive“, euforice – americ`ne[te, cum o
vis de m`rire mai adaptat realit`]ii (s`
tor-cheie. Vorbind despre sine, colaj im-
bletele de „prozac“. În toate privin]ele,
fiu scriitor), n-a mai ie[it nici azi cînd î[i
numirea generic` de Prozac. 101 pasti-
ele sînt altceva. {i, de[i autonome, aces-
le pentru bucurie, ca o scuz` fa]` de ci-
ne de sine [i cu o în]elegere ce se rever-
titor [i ca o ironie ce [i-o arunc` sie[i:
c` apar]in unui întreg pe cale s` se for-
a fi strivi]i, în ma[in`ria colosal` a se-
la“, unde vorbe[te despre sine ca feme-
ce se anun]` [i ce se cere a fi scris` ar fi
induc` iluzia bunei dispozi]ii, cu gîndul
ie-asin în comunism? (Sarsanela – chiar
– fals, desigur – c` a scrie despre bucu-
a[a fusese numit`, cu drag, de prieteni –
dep`[easc` – în fine! – interesul local?
pul [i inteligen]a literar` s` lase multe-
Prozacul Adrianei Babe]i e un balon
le inutilit`]i ce-i paraziteaz` cotidianul
ora[ul cu sarsanale în amîndou` mîini-
proz`?) [i un act de ner`bdare: odat` cu
ziant decît euforic. Cititorul va resim]i
de strict` autobiografie (certific`m: a[a
efemeridele din Suplimentul de cultur`,
mai cu seam` bucuria ca datorie decît o
ora 22:40, dr. Moráth de la spitalul de
disonant, [i schi]ele din „Maculator“.
un cle[te [i a strigat d`-]i drumul [i ie[i
cârlie în zilele sale senine) sînt ce tre-
buie despre ce-a fost: „În dreptul Pio-
[i anun]` un prozator de alt calibru, fa]`
[i Mircea Mih`ie[ programul A treia
mama, n-am prea p`rut c` a[ fi în via]`.
nierilor îmi aduc aminte c` am l`sat de
de care putem avea toate preten]iile. Au-
Europ`, vast [antier care a animat dez-
dou` zile o leg`tur` de crengi [i de sur-
cele gata preg`tit` în bosche]i. Intru în
proza [i prozacul. Intrarea în scen`, fu-
cî]iva ani buni [i a l`sat în urm` o mi-
parc, orbec`i dup` ascunz`toare [i pip`i
cît pip`i pîn` nimeresc vreascurile. Iau
eseul despre Dandysm e formula cea
vîn`taie pe frunte pîn` la [ase luni [i cu
vînjos leg`tura, o salt în spate [i, gîrbo-
ie re]inut: restul sînt simple exerci]ii de
un dezastru definitiv la nervul optic.“
vit`, abia trag c`ruciorul pîn` la nr. 28.
a[tept`ri: o broderie stilistic` [i inte-
A[a începe prima scen` – perfect înce-
În fa]a por]ii, nu [tiu cum, parc-o v`d
mîn` de scriitor sigur pe mijloacele sale.
povestea ei cu Moartea pref`cut` într-o
l Adriana Babe]i
Iar tonul tuturor scenelor din „Macula-
b`trîn` care duce nuiele în spate. Simt
PROZAC. O SUT~ UNU
desf`[oar` în toate direc]iile, cu mult
tor“ e dat astfel din capul locului, ton
c`-s un fel de vr`jitoare hîd`, pe care n-o
PASTILE PENTRU
r`sf`] savant, pe jum`tate disimulat, iar
greu de situat, între sarcasm [i mil`, cu
iube[te [i n-o ajut` nimeni. Mi se umplu
suficient` distan]` fa]` de sine, deschi-
ochii de lacrimi. Scot un fel de scîncet,
te în sticlu]e obscure, atunci redeschise
simt singur` [i dezn`d`jduit`. Las oi[tea
ce nu ni se mai înf`]i[eaz` chiar atît de
din mîini [i vreau s` dau vreascurile jos
împl` în biografia sa, dar totul are re-
din cîrc`, dar o creang` se aga]` de p`r.
în lectur`, ci mai degrab` nelini[titor,
lief [i via]` [i se întinde natural în
Încerc s-o desprind. Nimic. Se mai încîl-
cesc [i altele. Îmi vîr amîndou` mîini-
The Dangers of Energy Drinks: St. Louis Rams LT Rodger Saffold's Near-Fatal Experience Article By| July 6, 2012 Energy drinks are generally formulated to deliver high concentrations of caffeine to generate a rush of energy. This may be OK for the 9-to-5 desk jockey who needs extra oomph to get through the afternoon; but for the high-performing athlete grinding through an intense workout, a
Pfizer breaks from merger mentality as others chase leads It was less than two years ago that the its review of its portfolio during the second half blockbusters coming off patent, either.”pharmaceutical giant Pfizer made headlines of the year and is still determining the optimal Meanwhile, some pharmaceutical companies when it acquired the drugmaker Wyeth for mix of businesses that it c